miercuri, 1 octombrie 2008


DISTHANASIA

Voi nu ati murit inca. Dar o veti face, intr-un timp sau altul, intr-un mod sau altul. Eu am murit de nenumarate ori, in toate chipurile posibile. Ucis, sinucis, de boala, de moarte buna sau avortat. Nu imi amintesc primele mele vieti. Se afla intr-o ceata din care razbat uneori viziuni de la inceputurile vietii pe pamant. Ape intunecate in care luptam pentru supravietuire in fiecare secunda a vietii, eruptii vulcanice devastatoare in care moartea venea sub forma aerului fierbinte ce ardea instantaneu plamanii, furtuni ce cojeau suprafata pamanatului si mutau stanci din loc. Apoi, cu trecerea eonilor, imagini tot mai clare. Animale de mult disparute, taramuri de mult schimbate, fete ale prietenilor sau ale dusmanilor. Veri secetoase in care ma lungeam pe pamantul crapat si muream incet sau ierni glaciare in care imi asteptam ultima clipa chircit in viscol, cu degetele negre si ochii fara vedere. Am vazut munti ridicandu-se din campii apoi, dupa milioane de ani, coborand, transformandu-se in mari abisale. Manand cirezi de mamuti peste tinuturile inghetate ale Siberiei si Alaskai, am fost printre cei care au pus pentru prima data piciorul pe continentul american, cu mult inainte de vikingi si Columb. Am fost in armata lui Alexandru Macedon si a lui Gingis-Han. Aducand teroare si distrugere am invadat Europa de nenumarate ori calare pe cai, camile sau pe jos. Am ajuns pe insulele Pacificului in pirogi, dupa saptamani de ratacire la voia curentilor marini, aproape mort de sete si de foame. Am murit in mai toate razboaiele lumii, stiute sau nestiute, cu zambetul pe buze stiind ca nu este decat unul din sfarsituri. Am fost om de rand si rege, tortionar si medic. Am vazut nave stralucitoare coborand din cer pe vremea cand imparteam vanatul cu cei din tribul meu, in gura pesterilor. I-am vazut pe straini descarcand aparate sofisitcate, rapind oameni si supunandu-i testelor. Le auzeam strigatele de oroare si de ajutor, ii vedeam transformandu-se oribil si murind in chipuri cum numai cei veniti din alta lume pot sa le provoace. Vieti de-a randul am fost si eu sclavul lor, nevoit sa ma tarasc in neguri de munte, racaind cu unghiile sau varfuri din cremene bucati de piatra pe care ei, strainii, le procesau si le trimiteau pe lumea lor muribunda. Apoi, dupa sute de ani, au plecat lasand in urma lor o lume complet schimbata si o rasa noua de oameni, cu promisiunea ca se vor intoarce. Va spun: nimic bun sau prietenos nu va asteapta printre stele. Nu sunt nemuritor. Mor cand imi vine vremea si renasc in alt trup, asemenea voua. Atat doar ca nu uit. Ma intrupez si, in mod normal, memoria vietilor trecute incepe sa-mi apara incetul cu incetul in minte pe la varsta de 10 -12 ani. Atunci, de obicei, sunt internat in ospiciu sau, mai de demult, eram exorcizat sau ars. Daca trec cu bine de etapa aceasta, incerc sa ascund faptul ca posed cunostintele a zeci de mii de vieti. Uneori imi reuseste alteori nu, si atunci plec de acasa. Stiu toate limbile pamantului destul de bine pentru ca am trait cel putin o viata in toate tinuturile lumii. Cand am inceput sa-mi dau seama de starea mea si de faptul ca ceilalti nu erau ca mine am fost cuprins de sentimente contradictorii, am incercat sa inteleg de ce si cum, dar n-am reusit indiferent cat de mult am cautat raspunsul. Apoi am inceput sa experimentez. Fara nici un fel de frica sau rusine. De ce as avea retineri cand stiu ca indiferent ce as face si indiferent cum as muri voi renaste? Si nimeni, cu exceptia mea, nu va sti ce am facut in viata anterioara. Am avut vieti cand am fost sinucigas de profesie. Am incercat cu succes sa mor in toate felurile posibile. Spanzurat, inecat, ars de foc si de acid. M-am aruncat in prapastii si m-am luat la lupta cu animale salbatice. Am avut vieti cand nu mi-a pasat de absolut nimic pe lumea asta. Am avut vieti cand am incercat sa schimb omenirea, sa fac lucruri care sa ramana pururea in istorie. Unele mi-au reusit. Am strans bogatii dincolo de puterea de imaginatie a oricui. Am inceput cu mii de ani in urma. Am facut asta doar pentru ca pot, nu ca m-ar ajuta la ceva cu adevarat. Totusi nu sunt in totalitate aidoma voua. Nici nu mi-as dori. Pentru mine nu exista tabuuri si nici prejudecati. Cum as putea fi credincios cand eu am umblat pe pamant cu milioane de ani inainte ca voi sa va inventati zeii? Cum as putea sa ma supun vreunei autoritati sau sa recunoasc vreuna cand am condus hoarde salbatice peste deserturile Africii, Asiei si Europei? Cum as putea sa tin cu voi oameni cand inca din zorii civilizatiei v-ati crezut mai presus decat orice in Univers? Cand fara nici un pic de rusine fata de cei mai vechi decat voi v-ati proclamat stapani ai lumii? Va supuneti autoritatilor si legilor si numiti oranduirea voastra democratie! Din cauza religiilor voastre infantile si plagiatoare au murit zeci de milioane de oameni dar voi continuati sa sustineti cu indarjire ca ele au un mesaj divin. Divin! Inseamna ca va inchinati unor zei criminali si violatori. Daca tot aveti placerea perversa sa-i crucificati pe saltimbanci si prestidigitatori si dupa aceea sa faceti religii pe seama lor, daca va imbulziti sa-i ardeti pe cei care va spun ca nu sunteti singuri in Univers si daca cineva pe care ii numiti Lucifer si Demoni ii considerati rai, satanici atunci inseamna ca ignoranta voastra voita si dementa nu are limite si MERITATI SA DISPARETI CU TOTII. Rolul vostru pe pamant nu este cu nimic mai important decat cel al unei pietre dar sunteti prea aroganti ca sa intelegeti si sa acceptati acest lucru. Pe vremea cand stiind puterea focului din alte vieti incercam sa va invat cu el, voi fugeati impreuna cu celelalte animale sa va ascundeti si ma priveati cu ochii tulburi de dupa tufisuri sau trunchiurile copacilor. Am incercat de-a lungul istoriei sa va invat si sa va arat adevarul dar voi nu ati vrut sa ascultati, va puneati mainile la urechi si ma priveati dusmanos. Ma ardeati pe ruguri sau ma torturati plini de inventivitate in timp ce eu va spuneam ca oricum voi reveni. Si reveneam. Va promit ca va voi distruge, buni, rai, tineri si batrani. Am inceput de mult acest lucru si nu ma grabesc. Am o eternitate la dispozitie, voi nu. Am milioane de ani experienta in arta distrugerii. Mi-am pus in minte sa va rad de pe suprafata pamantului. Nu pentru ca va urasc ci pentru ca pot sa o fac. Fiecare dintre voi are impresia ca trebuie sa aiba un tel in viata, ceva foarte important pentru lumea sa mica si insignifianta, de ce nu as avea si eu? Sa va extermin cu propriile voatre arme: ura de rasa, de religie, de natiune, aveti multe. Am sa va fac sa va omorati parintii si copiii sau sa fiti omorati de ei. Va voi cobora in abisul constiintei unde gandurile se transforma in pietre ce va macina pe indelete creierul, unde frica ancestrala va va curge arzand prin vene. Sunt mai puternic decat dumnezeu, allah, shiva, mitra, buddha pentru ca eu am trait printre voi inca de pe vremea cand padurea reprezenta pentru voi tot Universul. Nu am nici un pic de respect pentru voi. Nu exista nici un dumnezeu sau satana, nimic si nimeni care sa va apere de facerile mele. Atat am avut de spus.

Niciun comentariu: